Uneori ( stiu ca ar trebui sa o fac mai des) ma simt foarte norocoasa!
Am primit un telefon… Eram intrebata daca sunt interesata de o comoda din lemn masiv, foarte grea. Asa mi s-a dus vestea: Oana, salveaza tot! Cum sa nu ma urc in masina sa merg sa o vad? Ajunsa acolo, deja sunam dupa ajutor, cu dubita pentru transport!
Asa am gasit-o! Vopsita in alb, pentru integrarea in ambient, insa, dupa modernizarea spatiului s-a dorit readusa la culoarea naturala. Au incercat tot in regim diy sa faca acest lucru, au obosit si au preferat sa se desparta de ea….
Cum mi se intampla mereu, dar chiar de fiecare data, in timp ce-mi iau o scurta pauza de odihnire a mainilor, in atelier, pun mana pe razuitor si fac probe pe urmatorul obiect pe lista de asteptare. Fac mereu treaba aceasta pentru a sti cat de repede sau de greu se va indeparta stratul finisajului existent. Si, dupa cum va spuneam, ca un facut este, nimeresc tocmai bucatica cea mai usoara. Nu-mi explic cum se face. Clar e ca imi linistesc oarecum mintea, gandind ca nu va fi vai s-amar, dar asta se intampla pana in momentul cand intra in lucru piesa respectiva….
Evident, la fel am patit si cu ea, comoda mea cea alba… Bucatica de proba imi arata o vopsea care nu rezista mult in fata razuitorului. Pana cand…. a trebuit sa consider bucatica ditamai suprafata. Dar, inca nu am intalnit strat existent care sa-mi reziste, indiferent cate zile petrecem impreuna!
O vedeam de la inceput asa, cu usile pictate cu bait, cu sertarele in degrade si cu niste manere alese pe tema respectiva. Atat de mult mi-a placut fibra lemnului, culoarea lui, incat nu puteam picta altceva decat o secventa din padure. Am numit-o, astfel, Relaxare!
Cred cu tarie ca, amplasata intr-un living generos, va aduce calmul si linistea ori de cate ori privirea se va intalni cu ea!
P.s. Niciodata nu s-a intamplat sa-mi doresc sa las urme din vopseaua veche pe o piesa de mobilier. Insa, vazand ce efect are pe aceasta comoda, am dorit cu tot dinadinsul sa nu mai schimb absolut nimic!






