Deschizator sticle. Unicat. Pictat manual. Cadouri personalizate. Lemn recuperat

Vi se intampla sa aveti zile in care simtiti nevoia de abandon?

Sa va vina sa abandonati locul in care sunteti, meseria pe care o faceti, sa va doriti sa uitati tot si sa vreti un nou inceput?

O senzatie stranie, dar cu vaste substraturi in subconstient…

Pe mine, cand ma incearca, ma oboseste. Dar i-am gasit leac!

In primul rand, privesc in detaliu tot ce ma inconjoara! Imi readuc aminte clipe, momente, legate de fiecare lucru in parte. Realizez ca totul are viata, totul din jurul meu este viu! De la cea mai mica pietricica adusa ca si amintire din te miri ce loc, pana la cea mai inalta ramura a unui copac, plantat de mic, adus si el din locuri minunate. Apoi ma inconjoara pufoseniile si inaripatele! Linistea imi este transata de un ‘mama!’ curios sau de un  ‘maimuta’ intrebator.

Brusc ma trezesc, constientizez cate nevoie am de toti , eu de ei si ei de mine.

Si, daca este o zi in care refuz sa ma uit, macar, spre vreun obiect aflat in atelier, caut printre resturile de bucati de lemne. Fara o idee clara in minte… Doar cateva resturi care striga si care pot prinde viata intr-un mod surprinzator!

Cu dimensiuni aproximativ asemanatoare, ramase de la un proiect vechi, gata vopsite, banuiesc cu ceva vopsea de bricolaj pe baza de apa, necrapate, relativ drepte. Numai bune. Dar pentru ce???

Din primele masuratori imi rezulta un deschizator de sticle, cu spatiu de colectare a capacelor. Am slefuit vopseaua alba incapatanata, fara sa o oblig sa paraseasca suprafata, deoarece a capatat o patina veche dragalasa.

Dar, nu mi-am dorit un deschizator de sticle banal… Am vrut ceva deasupra, care sa-i dea personalitatea necesara mie in acea zi!

Decupajul placutei de sus a fost facut dupa desenul a doua pasari imbratisate. L-am bagat la racoare, pentru a le contura discret cu o tenta de culoare.

Odata luata pensula in mana, ‘mi-a scapat’ si putin mai jos, pana spre partea posterioara, fara a dori sa inscriptionez ceva tipic deschizatoarelor de sticle….

Tot ce mai aveam de facut era sa montez dispozitivul de deschidere a sticlelor, dar nu inainte de a aplica lacul transparent pentru sigilarea suprafetei.

Nu stiu cat de mult va place, dar eu am avut parte de o experienta nespus de relaxanta si de placuta!

 

 

Scroll to Top