Cand m-a sunat Adita sa ma intrebe daca vreau o lada veche, de razboi si, mi-a si trimis pozele pe whatsapp, nu mi-a venit sa cred…
Ea o vedea rupta, nefolositoare, nu-i mai gasea nici un loc in curte.
Eu o vedeam minunata, mi-o inchipuiam in multe feluri, cu multe intrebuintari!
I-am propus sa i-o refac, sa o reinterpretez, sa o poata folosi. Nu si nu!
Am luat-o!
Da, si ea si-a asteptat cuminte randul in atelier pana in ziua cu inspiratie si dispozitie necesara pentru ea.
Din nou, m-am indragostit de aspectul curatat partial al vopselei vechi, o vopsea foarte rezistenta, care a cedat abia dupa a 3-a incercare de decapare.
Partile metalice au fost curatate, erau in stare buna, neruginite.
Stinghia laterala avariata am inlocuit-o.
A primit si ea doza de bait necesara, cat sa capete aspectul dorit.
Stiam cu siguranta ca vreau s-o pastrez, ii gasisem loc in camera Tarzanului, pe post de noptiera.
Si, cum la noi in familie maimuta are poveste lunga, inradacinata si deosebit de iubita ( dar nu intru in detalii acum), am decis sa-i pictez exact un chip de cimpanzeu.
Asadar si prin urmare, va prezint si va arat reinterpretarea lazii vechi de razboi:
