De ani buni imi tot repet o fraza…
Ca nu-mi doresc sa cunosc oamenii mai mult decat la suprafata….
Este un sentiment care pe mine ma protejeaza. Care nu ma incarca emotional mai mult decat am nevoie. Care ma ajuta sa indragesc, zilnic, multe persoane pe care le intalnesc.
De ce vreau o cunoastere doar la suprafata? Pentru ca mi-e teama de ceea ce se afla dedesubt…
Cu timp în urma, daca as fi aflat ca cineva ar fi uneltit impotriva mea, pana si verbal, Doamne, daca aveam liniste pana in ziua in care nu-l aflam si puteam sa-mi vars naduful asupra lui spunandu-mi punctul de vedere. Acum…. acum, zambesc in timp ce scriu! Acum, gandesc asa: ‘ no…altul care nu are altceva mai bun de facut! Dar, datorita lui…mi se mai iarta din pacate!’ 
Eu nu indragesc sau incetez sa indragesc oamenii in functie de ce-mi aud urechile despre ei….Eu ma rezum la prima impresie pe care omul respectiv mi-a făcut-o. De cele mai multe ori, aceasta impresie este cartea lui de vizita în fata mea!
Mi-as dori sa procedeze si altii, asemanator, la adresa mea… Dar, dupa cum liberi ne-am nascut, liberi traim, liberi alegem…
De altfel, prin tot ceea ce fac imi doresc sa-mi scriu cartea de vizita în fata dumneavoastra!
Fie ea Oana Matei , fie el Mestesug Acasa , cartea de vizita sa fie simpla, curata, dragută si demna de respect. Respectul nu vreau sa-mi puna lauri, sa ma ridice-n slavi, sa mi se stie numele in toata lumea! Respectul vreau sa insemne omenie! Genul acela de omenie asemanator cu a raspunde la salut! Atat de simplu…nimic mai mult!
O nouă litera pe cartea mea de vizita – un nou deschizator de sticle, artizanal!
Din lemn recuperat, avand silueta unei pisici bondoace, cu spațiu de colectare al capacelor, din piele, semnat, discret, pe spate!
