‘ – Ce ai mai facut azi?
– Am cusut toata dimineata!
– Ai comenzi?
– Nu! ‘
Raspunzandu-i mamei mele, am realizat ca traiesc pentru a lucra… nu ca lucrez pentru a trai…
Ea stie cel mai bine cum mi-e firea….
Ea-mi cunoaste nelinistea din momentele in care, aparent, toate lucrurile sunt asezate, sunt gata si, pare ca nimic n-ar mai fi de facut…
Baietii mei, casa, curte, animalute, mestesug…
Pendulez intre ei si-mi ocup fiecare secunda.
Lipseste un cuvant, asa-i? Cuvantul ‘eu’ insemnând timp pentru mine( coafor, manichiura, iesiri cu fetele,
etc…)
Cuvantul ‘eu’, timpul alocat mie, este tocmai timpul pe care reusesc sa-l aloc mestesugului. Este cea mai mare implinire, cea mai placuta si relaxanta liniste.
Da, daca as valorifica tot ceea ce mestesugaresc intr-o luna, poate ca ‘ as trai’ din mestesug. Insa, nu acesta-mi este scopul…
Lucrand de acasa, m-am educat foarte mult in ceea ce priveste modul de trai. Cu cat am avea mai mult financiar, cu siguranta cu atat am cheltui mai mult pe lucruri inutile.
Dar, tot ceea ce reusesc sa lucrez intr-o luna ma ajuta sa ma simt vie! Sa simt ca traiesc pentru ceva! Sa stiu ca sunt capabila sa fac lucruri utile si placute!
Cand un obiect mestesugarit isi gaseste caminul potrivit, pretul platit pentru el inseamna pentru mine o noua comanda de materiale necesare urmatoarelor proiecte!
Lucrez de parca as avea target-uri marete, comenzi nenumarate…
Si, zicand acestea, realizez ca imi place, de fapt, sa ma vad de ce mai sunt în stare!
Sentimentul finalizarii fiecarei lucrari nu are pret! Este incomparabil de placut!
Va arat, astfel, o noua geanta de umar incapatoare, handmade, cu bretele de umar si de mana, cu buzunare interioare mari, cu dantela si cu volanase, prevazuta cu inchidere prin capsa!
Pana in ziua in care isi va gasi un suflet care sa si-o doreasca, mie, cu siguranta, mi-a incalzit sufletul si linistit mintea!




