Doamna Cristina a ajuns la mine printr-o recomandare, avand ca si exemplu o reconditionare asemanatoare – tabureti din lemn.
Cu siguranta sunt persoane care vor inclina sa afirme ca nu merita readuse la viata astfel de scaune. Insa, eu, vazand pozele cu starea lor initiala, stiam clar cum pot arata la final, in urma reconditionarii.
De fapt, patru la numar sunt protagonistele proiectului, cel maro avand un frate geaman, fara sezut.
Din pacate, de aceasta data, nu am reusit sa descleiez scaunele. Nu ca mi-ar fi fost imposibil, ci din simplu fapt ca riscam deteriorarea majora incercand sa o fac.
Este mult mai anevoioasa curatarea unui scaun cand nu il poti desface bucata cu bucata.
Aveam de-a face cu vopsea pe baza de ulei, deci doar suflanta cu aer cald ma putea ajuta.
Staturile vechi care nu s-au lasat intimidate de suflanta mea cea aratoasa, cu siguranta si-au luat la revedere de la scaune cand au intalnit slefuitorul.
Iata-le cum pot arata doar dupa inlaturarea straturilor de vopsea cu ajutorul suflantei. Deja mult mai luminoase!
Daca asa arata mult mai luminoase, ce ziceti de curatarea finala?
Ca sa fie treaba, treaba, taburetul cu sertar si picioare strunjite era atacat de cari. Injectat, infoliat, asteptat.
Si apoi, pune-te Oana si astupa zecile de gaurele, si vorbeste singura vreo doua zile, doar tu si aschiile din lemn.
Bineinteles ca, odata astupate, cand ti se pare totul bine, rasuflii usurat, ‘suflii’ bine cu jet de aer scaunul si…… te iei cu mainile de cap. Multe dintre gaurele au trecut neobservate, altele au nevoie si de chit superficial langa aschia din lemn….. Ulterior, si dupa aplicarea grundului vei avea aceeasi surpriza….
Dar, evident ca, astuparea gaurilor provocate de o invazie de cari, nu poate fi decat un test al rabdarii!
Ajung, in cele din urma, la o faza a proiectului mai relaxata si pot aplica grundul care imi va arata toate neregulile, va ridica fibra lemnului si imi va permite sa finalizez in cea mai buna maniera.
Venise timpul sa stabilim ultimele detalii legate de finisajul final:
- taburet cu sertar – alb si pictat pe sezut;
- cei doi frati, cu spatiu de depozitare sub sezut – galbenul pai descoperit printre straturile vechi…;
- taburet cu picioare strunjite si sertar – bleu initial si patina;
Zis si facut.
Abia acum a sosit cea mai placuta si relaxanta parte!
Eu ma declar, inca o data, mai mult decat multumita de produsul final obtinut in urma reconditionarii si, afirm, din nou, ca orice obiect are dreptul la o noua viata!
