Ca fiecare dintre voi care activati in domeniul mestesugaritului, al reconditionarii/reinterpretarii de mobilier, am pornit de jos, cu lucruri marunte… Cu lucrari personale, care s-au transformat in cadouri pentru apropiati, cu piese mici, folosind varii materiale de proba.
Eu functionez dupa un principiu: nu pot accepta ceva daca nu am inteles acel ceva; nu pot face ceva daca nu inteleg exact cum se face; nu pot suporta o dezamagire daca nu inteleg intocmai de ce am ajuns acolo, si lista poate continua. Asadar, principiul meu de functionare este urmatorul: nu pot accepta ceea ce nu inteleg.
Imi doream cu tot dinadinsul sa activez in acest domeniu, insa aveam nevoie de o marca de incredere a produselor folosite. Ceva care sa nu ma dezamageasca, ceva care sa-mi ofere credibilitate in fata oamenilor. O marca de produse versatile, un loc de unde sa pot achizitiona de la smirghel la….cea mai indrazneata nuanta de patina.
Pentru mine, timpul a devenit cel mai de pret! Cum linistea nu se poate cumpara cu nimic in lumea asta, asa timpul trebuie valorificat per milisecunda.
Deci, trebuia sa gasesc locul mult visat, locul in care sa pot merge sa-mi iau cele necesare, intelegand cum pot lucra cu ele, pe toate odata, de la proiect la proiect.
Cine ma cunoaste stie ca pot deveni un stres greu de suportat cand vine vorba de intelegere a unui lucru/principiu. Curajul nu mi-a lipsit niciodata, norocul ma mai ocoleste cand si cand, insa am avut marea sansa sa cunosc oameni cu experienta vasta in acest domeniu care mi-au recomandat marca de produse Ica. Un punct de plecare, o adresa, bineinteles ca nu-mi erau suficiente….
Merg la Lomilux Timisoara. Sincer, nici eu nu mai stiu ce asteptari aveam, trecandu-le pentru prima data pragul. Probabil mi-as fi dorit ca ei sa-mi citeasca pe chip dorinta imbinata cu necunostinta si sa-mi faca o mica incursiune in folosirea produselor. Imi vine sa rad si acum… Clar nu s-a intamplat asta, m-au intrebat politicos cu ce ma pot ajuta, eu m-am pierdut uitandu-ma la multele mostrare expuse, vazand texturile si nuantele obtinute din diferite finisaje, m-am uitat precum pisica-n calendar si am plecat. Au urmat cateva zile de framantari interioare, alte cateva vizite la Lomilux, pana mi-am luat inima in dinti, o foaie A4, un pix si determinarea necesara. Am cerut, pur si simplu, informatii, dar la nivel de incepator! Cum folosesc produsele, diferente dintre ele, cum se aplica,etc,etc,etc. Primind informatiile necesare, putand discuta cu ei, intelegand ca trebuie sa am rabdarea necesara pentru a cunoaste fiecare produs in parte, dar totodata increderea deplina in a le folosi, m-am linistit!
Am achizitionat primul produs marca Ica, pistolul de vopsit si am facut primele probe!
Cum am invatat sa folosesc pistolul de vopsit? Cred ca a fost pentru prima data cand teoria a fost cel mai greu de aplicat in practica!!! In zilele respective, numai pisicile au ramas nevopsite in curte! Plangeam si imi rasuna in minte fraza auzita de la mai toti pe care i-am sunat cerandu-le ajutor in a manui pistolul: ‘ Trebuie sa-l simti, sa faci reglajele necesare dupa cum le simti..’. Va imaginati ca nu simteam decat furie, dezamagire, eram pe punctul de a renunta! Dar, cu mici pauze, cu respiratii profunde, cu multe incercari, am reusit sa aplic lac colorat pulverizat! Ma simteam in al noualea cer!
Deci, plecarea a fost grea! Restul a venit de la sine!
Pentru mine, Lomilux si echipa lor, sunt si vor ramane locul de plecare al multor proiecte Mestesug Acasa!
Mereu ma gandesc: imi va ajunge viata sa pot finaliza proiecte in toate tehnicile vazute initial in mostrarele lor?